O buna perioada de timp am ignorat blogul. Fie din lipsa de timp, fie din cauza inspiratiei, fie nu aveam ce sa spun. De cateva zile intru zilnic si imi citesc ultimele doua postari. Parca as fi in cautare de...habar nu am. Cred ca doar...ma caut...
Am recitit "Suflet zidit" si ma intrebam daca am reusit sa descopar caramida, sa eliberez sufletul din spatele zidului. Cred ca da, chiar daca inca mai am de "sapat" pana la el, pana acolo unde stiu eu ca vreau sa ajung, pana unde imi doresc. Am avut incredere in mine, chiar daca pe alocuri am ezitat si am facut un pas in spate. Dar am stiut de ce il fac.
Am simtit doar ca suflu eliberarii ar putea sa ma arunce foarte mult in spate si cu o putere regenaratoare uimitoare sa se acopere iar. Am intuit delicatetea cu care trebuie sa ma strecor, finetea. Apoi lucrurile au venit oarecum de la sine. Am creat dependenta de a fi acolo in fiecare zi, chiar si pentru o secunda...
Daca am manipulat, da...Dar nu premeditat, nu calculat ca strategie. Ciudat...m-am lasat purtata doar de fata lui slefuita perfect si m-a atras. Fiecare secunda petrecuta in fata lui a creat si dependenta mea de a fi acolo si m-a provocat.
Iar provocarea continua. Vreau sa vad ce este dincolo de zid...
