Intamplarea face ca multe dintre colaboratoarele mele, nu colegele mele, sa fie formate in vechiul sistem. Ala cu hartogaraie multa, birocratie, caiete pe sub brate, tipete, urlete, observatii in public fara pic de jena, inchistate si mai ales, foarte "amabile" si "dragut" unele cu altele. Genul acela de amabilitate: "vai, am adus pentru sefa o punga de caise!", sau "iubita, uite ti-am adus de la mine din curte....". Mi-e scarba de astfel de atitudini artificiale numai ca sa dai bine. E mai rau decat la un spectacol prost regizat care care iese bine pe scena pentru ca actorii se straduies. Si aici lumea se straduieste, dar care picioare sa le spele....ale cui. Si incep de la seful cel mai mic si termina la cel mai mare.
Pe fiecare nivel, se spala picioarele in fiecare zi!
Printre anumite sarcini de serviciu, unele dintre ele luate de buna voie, mai mult ca o provocare pentru mine, am primit in sarcina sa fac si lucruri pe care altii sunt foarte ocupati si nu au timp sa le faca. Am acceptat stiind ca am sa mai invat ceva nou. La ce o sa-mi ajute, habar nu am, dar nu strica sa stii cate ceva.
Si pun temeinic bazele noii colaborari. Fiind vorba de centralizat foarte multe date, zilnice, pe baza carora la final de luna se face o anumita evidenta, mi s-a parut normal, firesc, logic ca acestea sa imi parvina de pe o zi pe alta, evitand si eliminand in acelasi timp criza care te apuca cand stii ca nu ai lucrurile in ordine la finele lunii. Da de unde! Domnule, ea este sefa, ea imi da cand vrea ea si cum vrea ea. Adica nu conteaza ca mai am altele de facut. Totul culmineaza cu date eronate si o munca suplimentara din partea mea pentru verificare.....Pentru ca vin de la sefa, ea stie cel mai bine si cum de o contrazic. Demonstrez cu tact si calm ca s-a gresit, si cu atat raman.....
Si ma intreb atunci, retoric! Pana unde merge sefia si unde incepe prostia!
